Ikigai. Secrete japoneze pentru o viata lunga si fericita de Francesc Miralles , Hector Garcia

Description

0
Ikigai… Acest concept japonez, care s-ar traduce prin « fericirea de a fi mereu ocupat », pare sa explice extraordinara longevitate a japonezilor, mai ales din insula Okinawa. Acolo, numarul persoanelor centenare depaseste cu mult media mondiala. Cultivarea prieteniilor, alimentatia moderata, odihna adecvata si miscarea usoara par sa faca parte din ecuatia sanatatii, insa in centru este acea joie de vivre, bucuria de a trai, care ii ajuta sa insumeze ani si sa sarbatoreasca in continuare fiecare rasarit de soare, ikigai-ul personal al fiecaruia. – Francesc Miralles, Hector Garcia (Kirai)

Cele 10 legi ale ikigai-ului:
1. Fii mereu activ, nu te pensiona niciodata.
2. Priveste lucrurile cu calm.
3. Nu manca pe saturate.
4. Inconjoara-te de prieteni buni.
5. Fii in forma pentru urmatoarea ta aniversare.
6. Zambeste.
7. Reconecteaza-te la natura.
8. Fii recunoscator.
9. Traieste clipa.
10. Urmeaza-ti ikigai-ul.

Traducere din limba spaniola de Camelia Dinica.

Fragment din cartea « Ikigai. Secrete japoneze pentru o viata lunga si fericita » – Francesc Miralles, Hector Garcia:

« Se spune ca aceste valori de comuniune cu natura ale sintoismului se pierd in prezent. Unul dintre cei mai mari critici ai acestei pierderi este alt creator innascut, cu un ikigai foarte bine definit, Hayao Miyazaki, regizorul filmelor de animatie Ghibli. In majoritatea filmelor sale tehnologia, oamenii, fantezia si natura se afla in conflict, dar in final se reconciliaza. In filmul Calatoria lui Chihiro, una dintre metaforele cele mai surprinzatoare este poluarea raurilor, reprezentata de un zeu gras, plin de gunoi. In filmele lui Miyazaki, padurile au personalitate, copacii au sentimente, robotii se imprietenesc cu pasarile. Pe langa revendicarea legaturii cu natura, Hayao Miyazaki, considerat patrimoniu national viu de catre guvemul nipon, este unul dintre artistii care se lasa ghidati de activitatea pe care o desfasoara in prezent. Nu are calculator, foloseste acelasi telefon mobil de la sfarsitul anilor ’90 si isi obliga intreaga echipa sa deseneze manual. Hayao Miyazaki isi regizeaza filmele creand si desenand pe hartie pana la cel mai mic detaliu. Desenul il face sa intre in starea de flux, calculatoarele nu. Multumita obsesiei regizorului, Studioul Ghibli este unul dintre putinele din lume in care aproape intregul proces de productie a animatiei se realizeaza prin tehnici traditionale. Cei care au avut sansa sa viziteze Studioul Ghibli stiu ca daca vor intra acolo intr-o duminica vor vedea ca cineva lucreaza intr-un colt. Un om simplu care nu inalta capul, dar saluta cu un Ohayo (« Buna dimineata! »). Acolo il vor intalni pe castigatorul mai multor Oscaruri, care isi petrece duminica singur, desenand. Pasiunea sa este atat de mare, incat petrece multe duminici acolo, bucurandu-se de flux, traindu-si ikigai-ul mai presus de toate. Mai stiu si ca este preferabil sa nu-l deranjeze pe Hayao sub nici o forma, deoarece are faima de artagos, mai ales daca este intrerupt in timp ce deseneaza. In 2013 Hayao a anuntat ca se pensioneaza. Pentru a sarbatori aceasta retragere canalul de televiziune NHK a realizat un documentar special in care il arata pe Hayao Miyazaki in ultimele sale zile de munca. In majoritatea scenelor din documentar se vede desenand. Intr-una dintre ele apar mai multi colegi de serviciu la o intrunire, iar el se afia intr-un colt si de-seneaza fara a-i asculta pe ceilalti. In alta apare mergand pe jos spre serviciu in data de 30 decembrie (sarbatoare nationala in Japonia) si deschizand usile Studioului Ghibli pentru a-si petrece acolo ziua, desenand in tihna. A doua zi dupa « pensionare », in loc sa plece in vacanta sau sa ramana acasa, a mers la Studioul Ghibli si s-a apucat de desenat. Colegii de munca au ramas masca, nestiind ce sa spuna. Poate cineva sa se retraga cu adevarat daca il pasioneaza ceea ce face? Hayao Miyazaki nu poate sa renunte la desen. La un an de la « pensionare » a declarat ca nu va mai face lungmetraje, insa ca « va continua sa deseneze pana in ziua in care va muri ». Dar nu numai japonezii se bucura de aceasta capacitate de a fi in flux; exista artisti si oameni de stiinta si din alte parti ale lumii cu ikigai foarte puternice si bine definite. de aceea nici nu se retrag la pensi cu adevarat. Fac ceea ce le place pana in ziua in care mor.
Ultimul lucru pe care l-a scris Einstein chiar inainte de a inchide ochii a fost una din formulele lui, in incercarea de a unifica toate fortele universului. A murit facand ceea ce il pasiona. Eisnstein a afirmat ca daca nu ar fi fost fizician ar fi fost fericit sa se dedice muzicii. Cand nu era concentrat pe fizica si matematica, Einstein se delecta cantand la vioara. Intrarea in starea de flux in timp ce lucra la formulele sale sau canta la acel instrument, ambele reprezentand ikigai-urile sale, ii oferea o mare fericire. Multi dintre acesti artisti pot parea niste ursuzi sau asceti, dar nu fac decat sa-si protejeze ragazul de fericire, uneori sacrificand alte aspecte ale vietii. Sunt exemple de outliers care aplica in mod extrem, intrarea in flux la stilul lor de viata.
Un alt exemplu de ascet de acest tip este Haruki Murakami. Din cate se spune, este foarte greu accesibil. Are un cerc de prieteni foarte apropiati, iar in Japonia apare in public doar o data la cativa ani. Artistii stiu cat de important este sa-si protejeze spatiul, mediul, sa nu fie distrasi de nimic pentru a intra in fluxul propriului ikigai. »