Legende si pasteluri de Vasile Alecsandri

Description

• S-acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice,
• Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice,
• Ce cu basmul povesteste — veselul Alecsandri,
• Ce-nsirand margaritare pe a stelei blonda raza,
• Acum seculii strabate, o minune luminoasa,
• Acum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri.” – MIHAI EMINESCU

• Bine vorba nu sfarsea,
• Din rau iata ca iesea
• Zimbrul aprig ca un zmeu,
• Cu lungi coame ca de leu,
• Si cu coarne otelite
• Si cu aripi la copite.
• Fiara crunta si turbata
• Pleca fruntea ei cea lata
• Si sarind, mugind, da zor
• Peste mandrul vanator.
• Iara Dragos s-atinea,
• Si, cel zimbru cum venea,
• Ghioaga-n frunte-i arunca
• Fruntea-n doua-i despica!
• Apoi capul ii taia,
• Intr-o lance il punea
• Si pleca in veselie
• Pe frumoasa lui mosie,
• De pagani sa o fereasca
• Si ca domn sa o domneasca!